Stiri

Aurel Silivestru: Tăcerea care doare mai tare ca un țipăt

Pinterest LinkedIn Tumblr

Vă mai aduceți aminte de cazul Bodnariu? Probabil că da. Participând la unul dintre mitingurile de protest, în favoarea familiei Bodnariu, am trăit o experiență pe care o povestesc prima dată. În timp ce se făceau fotografiile cu protestul pașnic, un coleg pastor, îmi spune:
– Du-te tu mai în față, eu nu vreu să ies în poză!
– De ce? L-am întrebat cu surprindere.
– Eu sunt sponsorizat de o biserica din Norvegia și nu vreau să mă vadă că particip la protest!

Tot în acea perioadă, am avut o discuție cu un misionar norvegian în Constanța și l-am întrebat: cum e posibil ca Biserica din Norvegia să nu ia poziție față de abuzul exercitat de autorități asupra copiilor familiei Bodnariu? Răspunsul a fost că nu există nici un abuz, că suntem dezinformați și autoritățile au acționat legal, pentru binele copiilor.

Nu mai știu detalii, dar îmi aduc aminte de o întâmplare din timpul Germaniei naziste. Pe lângă o biserică protestantă trecea o cale ferată. Pe acea cale ferată mergeau trenurile care duceau evreii la Auschwitz. Duminica dimineață când trenul trecea, serviciile de închinare ale bisericii erau perturbate de țipetele și plânsul evreilor din tren. Când trenul trecea biserica se ridica și cânta cu patos, ca să acopere țipetele celor din tren, care le tulburau serviciul de închinare.

Astăzi, în România, la Timișoara (și nu numai), acum la Constanța, poliția și jandarmii dau năvală în biserici, tulbură serviciile de închinare, terorizează pastorii și preoții, aplică amenzi oamenilor care au îndrăznit să meargă și să se închine.

Știți ce doare cel mai tare? Tăcerea bisericii și a liderilor ei. Ne amăgim că suntem liberi să ne întâlnim pe Zoom. Ne prostim unii pe alții că bisericile nu sunt închise, ne putem aduna afară în ger, la 2 m distanță.

Bunica mea îmi povestea cum în anii 1920 a fost botezată. Botezul a avut loc noaptea, într-o zi de iarnă, la un pârâu. Fratele care a efectuat botezul a venit dintr-o altă localitate, pe poteci din pădure, ca să nu fie prins și arestat de poliție și jandarmi. Frații din biserică au spart gheața din pârâu și au făcut o copcă. Acolo, în noapte, în ger, au botezat-o în apa rece ca gheața. Se întîmpla în vremea în care biserica baptistă creștea, în perioada interbelică.

Ce se întîmplă astăzi cu Biserica îmi aduce aminte cuvintele din Daniel 6:11 „Atunci, oamenii aceştia au dat năvală în casă şi au găsit pe Daniel rugându-se şi chemând pe Dumnezeul lui.” Nimeni nu s-a ridicat să îi ia apărarea lui Daniel în fața abuzurilor. Credeți că Daniel era singurul evreu de la curtea împăratului? Mă îndoiesc profund!

Astăzi tăcerea este de aur .. dar ce uităm este că dacă vom tăcea nu înseamnă că ne va fi bine! Unii tac de frică, alții tac din prostie, unii tac pentru bani, alții tac… Întrebarea la care va trebui să răspunzi, mai devreme sau mai târziu, va fi: tu de ce ai tăcut?

Va trece și această perioadă, vor veni și vremuri mai bune. Dar conștiința pătată o vei duce cu tine toată viața și prețul tăcerii tale va trebui să îl plătești, cu dobândă!

Şi El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele* vor striga.” Luca 19:40

„Cine e cel care stă ferm? Numai cel pentru care standardul final nu stă în rațiunea sa, în principiile sale, conștiința sa, libertatea, virtutea sa, ci cel care este pregătit să le sacrifice pe toate acestea, când prin credință și devotament față de Dumnezeu este chemat la acțiune obedientă și responsabilă: persoana responsabilă, a cărei viață nu va fi nimic altceva decât un răspuns la chemarea lui Dumnezeu”. – Dietrich Bonhoeffer

Pastor Aurel Silivestru

Comments are closed.