Category

Citirea bibliei

Category

Numeri, Capitolul 30

Lege asupra juruinţelor

1 Moise a vorbit căpeteniilor* seminţiilor copiilor lui Israel şi a zis: „Iată ce porunceşte Domnul.

Num 1:4Num 1:16Num 7:2;

2 Când un* om va face o juruinţă** Domnului sau un jurământ prin care se va lega printr-o făgăduială, să nu-şi calce cuvântul, ci să facㆠpotrivit cu tot ce i-a ieşit din gură.

Lev 27:2Deut 23:21Jud 11:30Jud 11:35Ecl 5:4; ** Lev 5:4Mat 14:9Fapte 23:14; † Iov 22:27Ps 22:25Ps 50:14Ps 66:13Ps 66:14Ps 116:14Ps 116:18Naum 1:15;

Juruinţa femeilor

3 Când o femeie va face o juruinţă Domnului şi se va lega printr-o făgăduială în tinereţea ei şi în casa tatălui ei

4 şi tatăl ei va afla de juruinţa pe care a făcut-o ea şi de făgăduiala cu care s-a legat, dacă nu-i zice nimic în ziua când află de juruinţa ei, toate juruinţele ei vor fi primite şi orice făgăduială cu care s-a legat ea va fi primită,

5 dar, dacă tatăl ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoştinţă de juruinţa ei, toate juruinţele ei şi toate făgăduielile cu care se va fi legat ea nu vor avea nicio tărie; şi Domnul o va ierta, pentru că nu i-a dat voie tatăl ei.

6 Când se va mărita, după ce a făcut juruinţe sau după ce s-a legat printr-un cuvânt ieşit de pe buzele ei

7 şi bărbatul ei va lua cunoştinţă de lucrul acesta şi nu-i va zice nimic în ziua când va lua cunoştinţă de ele, juruinţele ei vor rămâne în picioare şi făgăduielile cu care se va fi legat ea vor rămâne în picioare,

8 dar, dacă bărbatul ei nu-i* dă voie în ziua când ia cunoştinţă de juruinţa ei, el va desfiinţa juruinţa pe care a făcut-o şi cuvântul scăpat de pe buzele ei cu care s-a legat ea şi Domnul o va ierta.

Gen 3:16;

9 Juruinţa unei femei văduve sau despărţite de bărbat, făgăduinţa cu care se va fi legat ea, va rămâne în picioare pentru ea.

10 Când o femeie, fiind încă în casa bărbatului ei, va face juruinţe sau se va lega cu vreun jurământ

11 şi bărbatul ei va afla de lucrul acesta, dacă nu-i zice nimic şi n-o opreşte, toate juruinţele ei vor rămâne în picioare şi toate făgăduinţele prin care se va fi legat ea vor rămâne în picioare,

12 dar, dacă bărbatul ei nu le primeşte în ziua când află de ele, orice juruinţă şi orice făgăduială ieşite de pe buzele ei nu vor avea niciun preţ, bărbatul ei nu le-a primit; şi Domnul o va ierta.

13 Bărbatul ei poate întări şi bărbatul ei poate desfiinţa orice juruinţă, orice jurământ cu care se leagă ea ca să-şi mâhnească sufletul.

14 Şi anume, dacă nu-i zice nimic zi de zi după ce află de lucrul acesta, el întăreşte astfel toate juruinţele şi toate făgăduielile cu care s-a legat ea; le întăreşte pentru că nu i-a zis nimic în ziua când a aflat de ele.

15 Dar, dacă nu le primeşte, după ce a trecut ziua în care le-a aflat, va fi vinovat de păcatul nevestei lui.”

16 Acestea sunt legile pe care le-a dat lui Moise Domnul, ca să aibă putere între un bărbat şi nevasta lui, între un tată şi fata lui, când ea este în tinereţe şi acasă la tatăl ei.

Romani, Capitolul 14

Îngăduinţa creştinească

1 Primiţi bine pe cel slab* în credinţă şi nu vă apucaţi la vorbă asupra părerilor îndoielnice.

Rom 15:1Rom 15:71 Cor 8:91 Cor 8:111 Cor 9:22;

2 Unul crede că poate* să mănânce de toate, pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdeţuri.

Rom 14:141 Cor 10:251 Tim 4:4Tit 1:15;

3 Cine mănâncă să nu dispreţuiască pe cine* nu mănâncă şi cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.

Col 2:16;

4 Cine eşti tu*, care judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuşi va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească pentru ca să stea.

Iac 4:12;

5 Unul* socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui.

Gal 4:10Col 2:16;

6 Cine* face deosebire între zile pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulţumiri** lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă şi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu.

Gal 4:10; ** 1 Cor 10:311 Tim 4:3;

7 În adevăr, niciunul* din noi nu trăieşte pentru sine şi niciunul din noi nu moare pentru sine.

1 Cor 6:191 Cor 6:20Gal 2:201 Tes 5:101 Pet 4:2;

8 Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim şi, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.

9 Căci Hristos* pentru aceasta a murit şi a înviat, ca să aibă stăpânire** şi peste cei morţi, şi peste cei vii.

2 Cor 5:15; ** Fapte 10:36;

10 Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi* ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

Mat 25:31Mat 25:32Fapte 10:42Fapte 17:312 Cor 5:10Iuda 1:14Iuda 1:15;

11 Fiindcă este scris: „Pe viaţa* Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.”

Isa 45:23Fil 2:10;

12 Aşa că fiecare* din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu.

Mat 12:36Gal 6:51 Pet 4:5;

Să nu jignim pe fratele nostru

13 Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să* nu faceţi nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire.

1 Cor 8:91 Cor 8:131 Cor 10:32;

14 Eu ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Isus că* nimic nu este necurat în sine şi că un lucru nu este necurat decât pentru cel** ce crede că este necurat.

Fapte 10:15Rom 14:2Rom 14:201 Cor 10:251 Tim 4:4Tit 1:15; ** 1 Cor 8:71 Cor 8:10;

15 Dar, dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu* nimici, prin mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos!

1 Cor 8:11;

16 Nu* faceţi ca binele vostru să fie grăit de rău.

Rom 12:17;

17 Căci* Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.

1 Cor 8:8;

18 Cine slujeşte lui Hristos în felul acesta este plăcut* lui Dumnezeu şi cinstit de oameni.

2 Cor 8:21;

19 Aşadar* să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră**.

Ps 34:14Rom 12:18; ** Rom 15:21 Cor 14:121 Tes 5:11;

20 Să nu nimiceşti pentru* o mâncare lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate** lucrurile sunt curate. Totuşi† a mânca din ele, când faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere, este rău.

Rom 14:15; ** Mat 15:11Fapte 10:15Rom 14:14Tit 1:15; † 1 Cor 8:9-12;

21 Bine este să nu mănânci carne*, să nu bei vin şi să te fereşti de orice lucru care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire.

1 Cor 8:13;

22 Încredinţarea pe care o ai, păstreaz-o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu. Ferice* de cel ce nu se osândeşte singur în ce găseşte bine.

1 Ioan 3:21;

23 Dar cine se îndoieşte şi mănâncă este osândit, pentru că nu mănâncă din încredinţare. Tot* ce nu vine din încredinţare e păcat.

Tit 1:15;