ONISIM BOTEZATU: La revedere Flavius. (13 ani)
Written by Surse Externe on iunie 11, 2021
Soarele strălucea mai tare ca niciodată. Lumea venea în valuri, valuri ca apa înspumată, pusă în mișcare de o furtună neanunțată de stațiile meteo. Puzderie de oameni, din nefericire îmbrăcați în negru. Tare aș fi fost bucuros să fiu invitat la botezul sau la nunta lui Flavius, dar nu. Din păcate a trebuit să veghem ultimul tău drum prințe! Of!
Ne-ai învățat multe. Viața nu e atât de lungă cum o visăm noi, mașinile nu sunt capsule cosmice care sa ne ofere siguranță absolută, iar moartea este musafirul nepoftit care dă buzna pe nesimțite în sala de banchet unde tocmai așezasem decorul unei frumoase sărbători.
Alături de prietenul tau Robert, ați lăsat o comună întreagă un județ, o țară pe gânduri, ați consumat baxuri de șervețele, ați lăsat multe întrebări prințișorilor, iar noi am devenit dintr-o dată filosofi la căpătâiul vostru. Mi-a revenit o slujbă foarte grea, aceea de a predica la căpătâiul tău. Greu am găsit cuvinte pentru sutele de oameni care au fost prezenți și pentru zecile de mii de întrebări.
Draga Flavius, a fost așa frumos la premiere, ai luat locul I. Doamna dirigintă a fost așa frumoasă și elegantă, dar doamna director a ținut neapărat să îți înmâneze personal diploma. A reușit să ne convingă de faptul că ai fost un copil minunat. Curtea școlii a fost plină de copii, diadema ta de premiant a avut multe flori frumoase, colegii te-au aplaudat prelung, iar părinții și cei șase frați sunt mândri de tine.
Ai trăit puțin, erai foarte bun la mine kraft (jocul preferat), frații au decis să te așeze într-un cort frumos, chiar vecin cu prietenul tău Robert, care a îndoliat întreg Liceul Teologic Baptist. Ați dormit în același cort în tabără, și dormitoarele temporare din cimitir sunt unul lângă celălalt. Ați fost prieteni buni, acum sunteți colegi de cer.
A rămas liber locul tău în orchestră, dar i-am auzit vorbind pe îngeri că aveau nevoie acută de un coleg talentat în orchestra lor din cer și au să te adauge formației cerești. Ce bine că ai învățat să cânți! Sunt foarte fericiți că te au cu ei acolo, pe undeva te invidiem că ai ajuns înaintea noastră la linia de final.
Ai lăsat amintiri plăcute în urma ta. Erai nelipsit de la școală, de la biserică, de la activitățile duhovnicești. Am fost foarte bucuros să aflu aceste aspecte lăudabile despre tine. Ca mezin al familiei, ferice de cei șase frați ai tăi că te-au avut printre ei, ferice de părinții voștri cărora le purtam respectul pentru că au crescut un prințișor pentru Împărăția lui Hristos.
Domnii preoți (ordodox și reformat) au vorbit doar superlative despre tine. Oare de ce viața și buna stare ne ține așa departe pe unii de alții, ne divizează pe criterii politice sau fratricide și religioase? Oare chiar trebuie să așteptăm moartea să ne spunem lucruri frumoase? Să stăm împreună preoți și păstori deopotrivă, fără a mai ține cont de garduri și bariere dogmatice și doctrinare? Nu ne mai satură nici viața, nici moartea să ne batem semeț cu pumnii în piept! Aproape că am mai răstigni o dată pe Isus, doar sa ne luăm fiecare câte o bucățică din El. Apropo Domnul preot ortodox, ați vorbit minunat. Mulțumim! Nu mă mai auzit până acum un preot care sa laude atât de frumos o familie de evanghelici. Felicitări!
Au fost sute de mașini, parcă era un aeroport internațional. De fapt, dragă Flavius am creat pe mine kraft un aeroport adevărat intergalactic, din cuburi aurite, am fost mulți cei care am asistat la decolarea ta spectaculoasă pe o navă strălucitoare, ai pornit spre cosmos, vei depăși limitele lui Iuri Gagarin. El nu L-a văzut pe Dumnezeu, nici nu avea cum, dar tu vei merge acolo pe orbita divină, tu cu siguranță îl vei întâlni pentru că ai avut inima curată, curățită de Hristos.
Iar dumneavoastră părinți ai familiilor Blaj și Linu sunteți cei mai puternici. Dumnezeu vă iubește și vă poate mângâia inima și durerea creată de vizita inopinată a musafirului nepoftit, cu daunele colaterale create de lovitura morții.
Stimați părinți regătiți-vă copiii și pentru o școală bună, și pentru o viață mai bună, dar mai ales pentru veșnicie. Așa cum familiile Blaj și Linu au făcut. Nu este suficient sa le cumpărăm telefon de ultimul răcnet, să le luăm haine scumpe și cele mai performante smartwatch. Când Dumnezeu va chema pe oameni în țărână să putem fi pregătiți și înțelepți.
La revedere prieten drag! O să ne fie dor de tine școlărelule! Ai lăsat multe inimi frânte frate! Călătorie plăcută prințe! Pe curând fiule!
